DACĂ REPRESIUNEA DIN 10 AUGUST RĂMÂNE NEPEDEPSITĂ CE ÎI VA OPRI SĂ O REPETE?

DACĂ REPRESIUNEA DIN 10 AUGUST RĂMÂNE NEPEDEPSITĂ CE ÎI VA OPRI SĂ O REPETE?

Opt ani de anchete, amânări, rejudecări și tergiversări. Iar astăzi, în loc să avem adevăr și dreptate, avem o motivare care lasă impresia că aproape nimeni nu răspunde pentru una dintre cele mai grave acțiuni de represiune împotriva propriilor cetățeni din România postcomunistă.

Dacă ai fost în Piața Victoriei în seara de 10 august 2018, ai respirat gazele lacrimogene, ai văzut oameni scoși pe brațe de voluntari și medici, copii, vârstnici, persoane cu dizabilități și protestatari pașnici loviți fără motiv, ai impresia că motivarea instanței din dosarul 10 August vorbește despre un alt eveniment.

Realitatea trăită de zeci de mii de oameni este redusă la incidente izolate. Filmările care au șocat o țară întreagă sunt duse în derizoriu. Mărturiile victimelor pălesc în fața declarațiilor jandarmilor. Șefii Jandarmeriei sunt achitați, iar răspunderea pentru represiunea din 10 August pare să dispară.

Întrebarea la care România așteaptă un răspuns de opt ani rămâne însă aceeași:

Cine a ordonat represiunea?

Dacă șefii Jandarmeriei nu sunt responsabili, atunci cine este? Liviu Dragnea? Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne de atunci? Speranța Cliseru, prefectul Capitalei? Cine a luat decizia politică? Cine a aprobat intervenția? Cine a decis folosirea gazelor lacrimogene și a forței împotriva propriilor cetățeni?

Sau ni se spune că sute de jandarmi, muniția, gazele, vehiculele și întreaga operațiune s-au desfășurat fără un lanț de comandă și fără ca nimeni să răspundă?

În octombrie 2026 intervine prescripția.

După opt ani, unul dintre cele mai importante dosare privind violența statului împotriva propriilor cetățeni riscă să fie închis prin trecerea timpului, nu prin aflarea adevărului.

Nu este doar dosarul 10 August.

Este același model pe care România îl vede de peste trei decenii. Revoluția. Mineriadele. Colectiv. 10 August.

Marile dosare ale violenței statului împotriva propriilor cetățeni sunt tergiversate ani la rând, până când răspunderea se diluează, faptele se prescriu, iar societății i se transmite că nimeni nu este vinovat.

Pe 10 August ieșim în Piața Victoriei să protestăm împotriva unei justiții care ajunge prea târziu pentru a mai face dreptate.

Protestăm împotriva unei justiții care lasă impresia că cei aflați la vârful puterii beneficiază întotdeauna de timp, iar victimele rămân doar cu traumele.

Încrederea cetățenilor în sistemul judiciar trece prin unul dintre cele mai dificile momente de după 1989. Dosarul 10 August este testul pe care justiția l-a primit din partea societății. Un test la care a eşuat inacceptabil.

Noi refuzăm să acceptăm că represiunea împotriva propriilor cetățeni poate rămâne fără răspundere.

Refuzăm să acceptăm ca violența împotriva protestatarilor pașnici bătuți, gazați și umiliți să fie îngropată prin tergiversări și prescripție.

Refuzăm ca 10 August să devină încă un dosar abandonat, alături de Revoluție și Mineriade.

Pe 10 august ieșim în stradă să cerem: • Aflarea adevărului despre cine a ordonat represiunea din 10 August. • Tragerea la răspundere a tuturor celor care au încălcat legea, indiferent de funcția ocupată. • O justiție care nu îngroapă marile dosare ale României prin tergiversări și prescripție. • Garanția că niciun guvern și nicio instituție a statului nu vor mai putea folosi violența împotriva cetățenilor fără să răspundă în fața legii.

Dacă represiunea din 10 August rămâne fără răspundere, ce îi va opri să o repete?

Ne vedem în Piața Victoriei!