Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat, duminică, la dezbaterea publică „Dâmbovița Apă Dulce #râulcareneunește”, că proiectul de regenerare a Dâmboviței trebuie să treacă de la stadiul de discuții la cel de implementare, după ani în care a rămas la nivel de concept, afirmând că râul ar trebui transformat într-un „coridor-parc” și într-o atracție în sine pentru bucureșteni. „Pentru mine este important ca acest proiect, despre care se vorbește deja de foarte mult timp, să devină operațional”, a spus Ciucu, în cadrul evenimentului organizat în Piața Revoluției. Primarul general a precizat că proiectul începe să iasă din zona ideilor și intră în faza concretă de implementare. „Suntem destul de avansați, nu mai vorbim doar despre idei. Am dat drumul la proiectare și mergem cât mai mult spre operațional”, a declarat acesta. Edilul spune că succesul proiectului depinde și de acceptarea publică, făcând o paralelă cu transformările din Paris, unde malurile Senei au fost pietonalizate, în ciuda opoziției inițiale. „Întrebarea este cât de pregătiți sunt bucureștenii pentru acest proiect. Ați văzut ce s-a întâmplat la Paris, când malurile Senei au fost redate pietonilor – la început a existat opoziție, iar acum toată lumea se bucură de acel spațiu”, a afirmat Ciucu. În viziunea sa, Dâmbovița ar trebui să devină un element central al vieții urbane, un coridor-parc. „Dâmbovița trebuie să devină o atracție în sine, așa cum sunt Parcul Cișmigiu sau Parcul Herăstrău, un coridor-parc în care oamenii care se plimbă pe Calea Victoriei să se poată opri, ca într-un parc”, a spus primarul general. Acesta a insistat asupra ideii că accesul la apă este un avantaj major pentru orașe și trebuie valorificat. „Să ai acces la apă într-un oraș este o binecuvântare și un mare avantaj pe care orașele trebuie să știe să îl folosească. Cred că aceasta este direcția în care va merge și Bucureștiul”, a declarat Ciucu. Primarul general a oferit și un posibil calendar pentru etapele următoare ale proiectului. „Îmi doresc să susțin și să împing acest proiect cât mai repede, să capete viteză și contur. Dacă lucrurile merg conform planului, după aprobarea indicatorilor tehnico-economici vom putea lansa licitația, iar până în toamnă sperăm să avem un câștigător. Ulterior, anul viitor, am putea vedea cu ochii noștri cum începe transformarea zonei Dâmboviței”, a spus acesta. Ciucu a vorbit și despre o viziune mai amplă de conectare a orașului printr-un traseu verde continuu de-a lungul râului. „Vă puteți imagina un coridor care pleacă din Drumul Taberei, se unește cu Parcul Liniei, merge pe lângă Grădina Botanică, pe Dâmbovița, și cu un coridor de mobilitate, cu piste de biciclete, ajunge până la Parcul Văcărești? Vă puteți imagina așa ceva”, a afirmat edilul. Acesta a precizat că există deja pași concreți în acest sens, inclusiv proiectarea unor tronsoane și intervenții în zona Lacul Morii, dar și planuri pentru refacerea Parcului Izvor. FOTO: Dezbatere publică „Dâmbovița Apă Dulce #râulcareneunește”, organizată pe 3 mai 2026 în Piața Revoluției, cu participarea Primarului general Ciprian Ciucu, arhitecților și societății civile, pe tema transformării râului într-un coridor verde-albastru. Credit foto: Alina Mihai Context Dâmbovița, care traversează Bucureștiul de la Lacul Morii până la Vitan–Popești-Leordeni, este în prezent în mare parte un canal betonat. Bogdan Fezi, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România (OAR), a amintit că intervențiile majore asupra Dâmboviței au avut un rol esențial în dezvoltarea Bucureștiului, primele lucrări de regularizare fiind demarate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după 1878, când autoritățile au decis sistematizarea râului pentru a preveni inundațiile și a permite extinderea orașului. „Dâmbovița inunda de trei ori pe secol zona Parcului Carol și nu se putea construi nimic. Prin regularizarea râului, orașul a câștigat practic întreg sudul Capitalei. La Expoziția Internațională a Apei din 1939, proiectul Dâmboviței a primit Marele Premiu și medalia de aur pentru lucrări hidrotehnice. Mesajul este simplu: s-a putut atunci, se poate și acum”, a declarat Fezi. În ultimii ani, mai multe inițiative au propus transformarea sa într-un coridor verde-albastru, cu acces direct la apă, spații pentru pietoni și bicicliști și soluții bazate pe natură. Un pas important a fost concursul internațional de soluții „Dâmbovița 2035”, organizat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, în cadrul căruia râul a fost împărțit în mai multe zone de intervenție, fiecare cu propuneri adaptate, de la zone umede și plaje urbane până la pasarele pietonale, piste de biciclete și spații publice pe maluri. Arhitectul Teodor Frolu a explicat, duminică, 3 mai, că administrarea Dâmboviței este una complexă, fiind implicate aproximativ 14 instituții. „Managementul și administrarea Dâmboviței implică în jur de 14 instituții diferite, alături de inițiative locale, de cartier, și civice. În urma discuțiilor tehnice și publice am ajuns la un decalog, zece principii esențiale pentru transformarea râului”, a spus Frolu. La rândul său, arhitecta Tamina Lolev a precizat că documentul de lucru pentru regenerarea râului a fost realizat cu implicarea a 75 de specialiști și împarte Dâmbovița în tronsoane, fiecare cu propriul diagnostic și priorități. Potrivit acesteia, în 2025 au fost deja realizate intervenții punctuale: trei accese la apă – la Timpuri Noi, Națiunile Unite și Operă –, un ponton inteligent pentru monitorizarea calității mediului și zeci de acțiuni de ecologizare. FOTO: Râul Dâmbovița, în zona centrală a Capitalei, unde au fost testate activități de agrement pe apă, în cadrul inițiativei „Dâmbovița Apă Dulce”. Proiectele de regenerare vizează transformarea canalului betonat într-un coridor verde-albastru accesibil publicului. Credit foto: Alina Mihai În aceeași notă că „apa aparține orașului” a vorbit și arhitectul-șef a