Primar din Cluj cercetat pentru delapidare, achitat / Procurorii acuză că a folosit mașina Primăriei în interes personal / Interceptări, percheziții și disjungeri pentru pretins prejudiciu de 1300 lei

Pe scurt:

Primarul comunei Sânmărtin, județul Cluj, Ioan Fărtan, a fost achitat de Judecătoria Gherla într-un dosar de delapidare, în care era acuzat că ar fi utilizat autoturismul Primăriei în scopuri personale, generând un prejudiciu estimat la aproximativ 1.300 de lei. Decizia instanței vine după ani de cercetări penale, inclusiv interceptări telefonice și percheziții.

Cifre cheie:

• 1.300 – 1.350 De lei: Prejudiciul estimat, reprezentând contravaloarea carburantului.
• 26: Numărul de acte materiale (deplasări) documentate de anchetatori.
• 7: Numărul de mandate de primar deținute de Ioan Fărtan.
• Octombrie-decembrie 2022: Perioada în care au fost identificate deplasările suspecte.
• Noiembrie 2024: Data la care Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla a semnat rechizitoriul.
• 7 Mai 2026: Data la care sentința de achitare a fost pronunțată de Judecătoria Gherla.

Context:

Primarul Ioan Fărtan din Sânmărtin, aflat la al șaptelea mandat, a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla sub acuzația de delapidare în formă continuată. Anchetatorii au susținut că edilul ar fi folosit mașina Primăriei (un autoturism Dacia Duster) în interes personal, acumulând un prejudiciu minor. Investigația a inclus metode complexe precum supravegherea tehnică, date GPS și interceptări telefonice, iar rechizitoriul a fost întocmit după doi ani de cercetări. Un aspect secundar al cazului este deschiderea unui dosar penal separat pentru mărturie mincinoasă împotriva contabilei Primăriei, audiată ca martor.

Ce urmează:

Sentința de achitare a fost pronunțată de Judecătoria Gherla la data de 7 mai 2026. După pronunțarea unei decizii în primă instanță, Parchetul are posibilitatea de a contesta hotărârea prin depunerea unui apel la o instanță superioară, în termenul legal prevăzut.

De ce contează:

Acest caz subliniază importanța responsabilității funcționarilor publici în gestionarea resurselor statului, chiar și pentru sume considerate mici, și ridică întrebări despre proporționalitatea eforturilor de investigație ale organelor de cercetare penală în raport cu prejudiciul pretins. Pentru cetățeni, decizia instanței și costurile asociate unui proces penal amplu, cu cheltuieli de judecată rămase în sarcina statului, pot influența percepția asupra eficienței sistemului de justiție și a modului în care sunt utilizate fondurile publice.