Analiză a publicației FOREIGN POLICY (SUA), via Rador: Tovărășie stranie – Parlamentari români din tabere opuse s-au asociat marți pentru a-l înlătura din funcție pe prim-ministrul de centru-dreapta Ilie Bolojan, printr-o moțiune de cenzură. Adoptată cu 281 de voturi „pentru”, mult peste cele 233 necesare, moțiunea declanșează noi turbulențe într-una dintre cele mai vulnerabile economii ale Europei. România nu este străină de instabilitatea politică. În decembrie 2024, autoritățile au anulat rezultatul alegerilor prezidențiale câștigate de extrema dreaptă, invocând acuzații de interferență rusă și fraudă electorală. De atunci, Bucureștiul se luptă pentru a ține sub control inflația ridicată, unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană și creșterea naționalismului de extremă dreaptă. Coaliția de patru partide a lui Ilie Bolojan s-a angajat să se ocupe de criza deficitului bugetar din România odată cu preluarea puterii în iunie. Cu toate acestea, unul dintre principalii aliați, Partidul Social Democrat (PSD), s-a arătat rapid nemulțumit de măsurile de austeritate nepopulare promovate de Bolojan. Ca reacție, partidul de stânga a părăsit coaliția luna trecută și a depus împreună cu opoziția de extremă dreaptă, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), o moțiune de cenzură. România are nevoie de un lider care să fie „capabil de colaborare”, a susținut PSD săptămâna trecută, acuzându-l pe Bolojan că „nu a implementat nicio reformă reală” în cele 10 luni de mandat. Partidul lui Bolojan a reacționat, acuzând Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) că joacă „teatru politic”. „Nu poți să răstorni un guvern și apoi să fugi de responsabilitate”, a scris pe Facebook Dan Motreanu, secretarul general al partidului lui Bolojan. Bolojan însuși a condamnat moțiunea de cenzură drept „cinică, pentru că nu ține cont de contextul în care ne aflăm”. Oficiali europeni au criticat, de asemenea, asocierea neașteptată PSD–AUR, susținând că orice partid de stânga care alege să colaboreze cu formațiuni de extremă dreaptă riscă să normalizeze extremismul. Bolojan va rămâne în funcție ca prim-ministru interimar, cu atribuții limitate, pentru o perioadă de până la 45 de zile, timp în care președintele Nicușor Dan trebuie să desemneze un nou premier. Marți, președintele de orientare centristă a declarat că formarea unui nou guvern va avea loc într-un „termen rezonabil” și a exclus posibilitatea organizării de alegeri anticipate. Următoarele alegeri parlamentare din România sunt programate pentru 2028. Formarea unui nou guvern este esențială pentru stabilitatea economică a țării. Bucureștiul are termen până la 31 august pentru a reduce deficitul și a implementa reforme, în vederea deblocării a aproape 10 miliarde de euro din fondurile europene de redresare post-pandemie, ce fuseseră suspendate. Însă instabilitatea parlamentară riscă să împiedice respectarea acestui angajament. Înaintea moțiunii de cenzură de marți, leul românesc a atins un minim istoric în raport cu euro. „La finalul acestor proceduri, vom avea un guvern prooccidental – vom trece cu calm peste această situație”, a declarat, marți, Nicușor Dan. Totuși, termenul dorit de președinte ar putea fi dificil de respectat. Liderii partidului lui Bolojan au subliniat marți că nu vor mai colabora cu Partidul Social Democrat (PSD), iar Uniunea Salvați România (USR), partenerul mai mic în fosta coaliție, a exclus la rândul său o alianță cu formațiunea de stânga.