Șeful departamentului european al FMI, Alfred Kammer, a declarat pentru Financial Times că două treimi din subvențiile guvernamentale și reducerile fiscale introduse în UE, menite să atenueze criza energetică, nu sunt bine direcționate. Acesta subliniază că deși eforturile inițiale de a proteja populația de prețurile ridicate la energie generate de situația din Orientul Mijlociu sunt modeste, guvernele UE vor constata că este dificil din punct de vedere politic să le anuleze, iar într-un final, acest lucru va duce la poveri fiscale. „În mod evident”, guvernele UE nu „iau în considerare lecțiile din 2022”, a spus Kammer, referindu-se la perioada de după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, când au fost adoptate măsuri privind limitarea impactului creșterii prețurilor la gaz. Nu toate țările „au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal” în criza actuală, a mai spus Kammer pentru FT. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a completat acesta. Situați financiară fragilă FMI mai avertizează că unele state europene au deja o situație financiară fragilă, după pandemia de COVID-19 și războiul Rusiei în Ucraina. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește spațiul fiscal de care dispun. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a mai spus Kammer pentru FT. FMI estimează că guvernele UE au cheltuit 2,5% din PIB pentru intervenții în domeniul energetic după izbucnirea războiului din Ucraina. În comparație, măsurile anunțate până acum în UE reprezintă în medie doar 0,18% din PIB, potrivit datelor FMI. Măsurile pentru limitarea impactului crizei energetice poate duce la o cerere continuă pe piață