Deficitul comercial arată amploarea dezechilibrului Datele comerciale arată dimensiunea dezechilibrului. În 2025, UE a exportat bunuri de 199,6 miliarde de euro către China și a importat de 559,4 miliarde de euro, ceea ce a dus la un deficit comercial de 359,8 miliarde de euro. Față de 2024, exporturile europene către China au scăzut cu 6,5%, în timp ce importurile au crescut cu 6,4%. Acesta este fundalul a ceea ce tot mai mulți economiști numesc „al doilea șoc chinezesc”. Primul, de la începutul anilor 2000, a fost asociat mai ales cu mutarea producției de bunuri de larg consum în China. Al doilea este mai periculos pentru Europa, fiindcă lovește exact în sectoarele cu valoare adăugată ridicată. Industriile verzi, noul teren de confruntare În economia tranziției verzi, China nu mai este doar furnizorul ieftin al lumii, ci actorul dominant. Beijingul controlează o parte uriașă din capacitatea globală de producție pentru panouri solare, baterii, componente eoliene și vehicule electrice. Acestea sunt tocmai sectoarele pe care Europa le consideră esențiale pentru viitorul său industrial și pentru atingerea obiectivelor climatice. În acest context, riscul pentru UE este dublu. Pe de o parte, poate deveni dependentă de tehnologiile chinezești pentru propria tranziție verde. Pe de altă parte, poate pierde locuri de muncă și capacități industriale chiar în domeniile în care spera să câștige competitivitate. Mașina electrică, simbolul presiunii chineze Industria auto este simbolul acestei schimbări. Constructorii europeni nu mai vând în China așa cum vindeau odinioară, iar rivalii chinezi intră tot mai agresiv pe piața europeană. Producători precum BYD, Geely sau SAIC au reușit să combine prețuri competitive, tehnologii avansate și sprijin public masiv, punând presiune directă pe mărcile europene. Pentru Germania, Franța, Italia sau Spania, această evoluție nu este doar o problemă comercială. Este o amenințare la adresa unui întreg ecosistem industrial: uzine, furnizori, ce