Curtea de Apel București a obligat Guvernul României și Ministerul Finanțelor să achite restanțele salariale ale magistraților, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Decizia, pronunțată în urma unei acțiuni inițiate de Înalta Curte de Casație și Justiție, impune un termen de 10 zile pentru executare, sub sancțiunea unor penalități semnificative de 1% pe zi de întârziere și a unei amenzi.
Cifre cheie:
1% Penalitate pe zi de întârziere pentru neplata drepturilor salariale.
20% Amendă din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare a deciziei.
10 Zile termen de executare a hotărârii de la data rămânerii definitive.
Acțiunea a fost înregistrată pe 30 martie și soluționată marți.
Decizia vizează drepturi salariale restante scadente în anul 2026.
Context:
Decizia Curții de Apel București survine unei acțiuni în instanță inițiate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), reprezentată de președinta Lia Savonea. Această acțiune viza obligarea Guvernului României și a Ministerului Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești definitive. Litigiile privind drepturile salariale ale personalului din justiție, stabilite prin decizii judecătorești, reprezintă o problemă recurentă în România, generând presiuni bugetare și tensiuni între puterea judecătorească și cea executivă.
Ce urmează:
Hotărârea Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi contestată. Odată rămasă definitivă, Guvernul și Ministerul Finanțelor vor avea la dispoziție un termen de 10 zile pentru a emite actele administrative și a efectua demersurile bugetare necesare, inclusiv o eventuală rectificare bugetară, pentru a achita sumele restante.
De ce contează:
Această decizie are un impact direct asupra stabilității bugetare a statului, impunând Guvernului obligația de a găsi fondurile necesare pentru plata unor sume considerabile, cu riscul unor penalități zilnice substanțiale. Pentru cetățeni, implicațiile pot include o presiune crescută asupra bugetului de stat, care ar putea afecta alocările pentru alte sectoare publice, și subliniază importanța respectării deciziilor judecătorești de către instituțiile statului, garantând independența justiției.
Text original — Digi24
Curtea de Apel București a admis, marți, acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
HOME
Știri
Actualitate
Justiție
Curtea de Apel București obligă Guvernul să plătească restanțele salariale ale magistraților, cu penalități de 1% pe zi de întârziere
Curtea de Apel București obligă Guvernul să plătească restanțele salariale ale magistraților, cu penalități de 1% pe zi de întârziere
Data actualizării: 05.05.2026 19:01 Data publicării: 05.05.2026 18:57
Foto: Guliver/GettyImages
Din articol
Termen de 10 zile și sancțiuni pentru întârziere Dispute privind bugetul și plata restanțelor Argumentele Înaltei Curți
Curtea de Apel București a admis, marți, acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Cererea de chemare în judecată, semnată de președinta Înaltei Curți Lia Savonea, a fost înregistrată pe 30 martie și soluționată la primul termen de judecătoarea Ramona Bușu, scrie Agerpres.
Termen de 10 zile și sancțiuni pentru întârziere
CAB a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să execute decizia în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă, sub sancțiunea unor penalități de 1% pe zi de întârziere și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.
„Respinge ca neîntemeiate excepţiile invocate de către pârâţi. Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Ministerul Finanţelor.
Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziţia reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii”, este soluția CAB.
Dispute privind bugetul și plata restanțelor
Proiectul de buget transmis Parlamentului prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu circa 50% mai mult față de anul anterior, sumă destinată inclusiv plății drepturilor restante rezultate din hotărâri judecătorești.
Restanțele provin din decizii prin care, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au majorat salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu aplicare retroactivă din 2018.
Guvernul a decis însă amânarea unor plăți, redirecționând fonduri către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
Argumentele Înaltei Curți
În acțiunea în instanță, Înalta Curte a susținut că neplata sumelor restante încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separării puterilor în stat.
În cererea de chemare în judecată, Înalta Curte susţinea că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani.
Totodată, instanţa supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.
Acțiunea în instanță vine după o plângere prealabilă transmisă de Lia Savonea către Guvern, în care erau criticate măsuri legislative privind magistrații, inclusiv reducerea pensiilor.
Editor : Ana Petrescu
Etichete:
guvern
justitie
ministerul de finante
magistrati
curtea de apel bucuresti
drepturi salariale magistrati
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
Top Citite
1 Moțiunea PSD-AUR a fost votată de 281 de parlamentari, Guvernul Bolojan a fost demis...
2 Ilie Bolojan, mesaj pentru români: Vă mulțumesc că ați suportat neajunsurile, nu au fost...
3 Surse: Interimatul lui Bolojan va fi lung, Nicușor Dan nu crede că viitorul Guvern se...
4 PNL trece în opoziție. Liberalii au votat propunerea lui Bolojan. „A fost o dezbatere...
5 Surse: Mesajul lui Bolojan către liberali, după moțiune. „Să îi transmiteți domnului...
Digi Sport După ce ”a batjocorit o fetiță”, Donald Trump i-a lăsat pe toți fără cuvinte: ”Nemaivăzut”
Descarcă aplicația Digi Sport
Te-ar putea interesa și:
Raluca Turcan: Sorin Grindeanu ar trebui să-și asume funcția de premier după ce a dărâmat Guvernul Bolojan
Cât mai rămâne Ilie Bolojan premier, după moțiunea de cenzură? Guvernul are atribuții limitate: ce mai poate face
Ce spune Lia Olguța Vasilescu despre formula de guvernare. „Nu cred că primarii PNL vor accepta să intre în opoziție”
Claudiu Manda spune că social democrații au două posibilități. „Nu este o lovitură de stat, PSD s-a comportat cu responsabilitate”
Simonis: Problema României e că totul stă într-un singur om, care nu cedează. PSD vrea un premier, eventual liberal, până la rocadă
Recomandările redacţiei
„Ostaticul propriei sale dictaturi”: Cum se va sfârși domnia lui...
„Un incubator al amenințărilor teroriste”. Europa, în vizorul...
Grindeanu spune că partidul ar putea intra într-o coaliţie de...
Președintele polonez vrea să găzduiască trupele americane retrase de...
Ultimele știri
Alertă la granița NATO. Două drone s-au prăbușit în Letonia: rezervoare de petrol goale au fost avariate
Europenii vor „să meargă pe propriul drum”. Majorita