Luni, 4 Mai 2026 Home Știri interne Știri locale Știri externe Politică Economie Sport Stil de viață Showbiz Opinii Video Ghid de cumpărături Dezvoltare personală Adevărul de weekend Anunțuri în ziar Ultimele știri ⏱️Război în UcrainaIstoria zilei Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, la Interviurile Adevărul, de la ora 14:30 Marți este ziua decisivă în Parlamentul României. Numărătoarea inversă pentru moțiunea de cenzură a început, iar implicațiile economice ale votului ar putea fi majore. În așteptarea votului decisiv de marți, 5 mai, politologul Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Universitatea Babeș-Bolyai, analizează scenariile posibile și impactul pe care o eventuală cădere a Guvernului l-ar avea asupra stabilității țării. Premierul a anunțat ferm că guvernul își va continua activitatea FOTO: Inquam Photos În momentul de față, PSD are 127 de parlamentari, în timp ce AUR numără 90 de aleși, ceea ce înseamnă că împreună totalizează 219 voturi. Dacă punem la socoteală și cei 12 senatori din grupul PACE, condus de Ninel Peia și aliniat intereselor social-democraților, s-ar ajunge la 231 de voturi, cu doar două voturi sub pragul minim de 233. În ipoteza în care toți parlamentarii din „opoziție” ar vota moțiunea, s-ar ajunge la 258 de voturi. Totuși, un rol important îl au și parlamentarii neafiliați proveniți din POT și SOS România, care însumează 22 de voturi. În rândul aleșilor neafiliați se regăsește și senatoarea Victoria Stoiciu, recent plecată din PSD, care a anunțat că nu va susține moțiunea. De asemenea, ecuația matematică este complicată de grupul „Uniți pentru România”, constituit din circa 10-12 membri POT. Deși au semnat documentul, acești parlamentari spun acum că nu vor vota pentru căderea guvernului Bolojan. În ceea ce privește procedura, Birourile permanente reunite au stabilit un calendar accelerat. Moțiunea a fost prezentată miercuri, la ora 12:30, în plenul comun, iar votul final este programat pentru marți, 5 mai. În situația în care moțiunea trece, analistul politic Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, anticipează o perioadă lungă de instabilitate și negocieri blocate. Președintele Nicușor Dan va convoca partidele la consultări și va încerca refacerea coaliției anterioare, propunere pe care PNL și USR o vor refuza. „Deci, dacă vom avea un prim-ministru tehnocrat, acesta va fi acceptat de toată lumea din fosta coaliție guvernamentală și poate chiar de opoziția parlamentară, sau cel puțin de o parte a acesteia, fiindcă evidența se va impune. Vom fi într-o situație economică mult mai gravă decât cea în care suntem acum. Va crește cursul valutar, ne vom împrumuta tot mai scump, vom plăti dobânzi tot mai mari, probabil că și ratingul de țară se va degrada și vom mai primi vești extrem de neplăcute din partea Comisiei Europene în ceea ce privește PNRR”, a explicat Sergiu Mișcoiu pentru Adevărul. Guvernul minoritar PSD, o variantă lipsită de forță parlamentară Un alt scenariu vehiculat în ultimele zile este cel al unui guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu, susținut din Parlament de PNL. Sergiu Mișcoiu nu crede în această variantă, în condițiile în care un asemenea cabinet nu ar avea forță parlamentară. „Problema este că un guvern minoritar PSD este un guvern super-minoritar, care practic nu ar putea să aibă mai mult de o treime din mandate în Parlament, împreună cu AUR. Și asta nu face ca soarta sa să fie foarte clară. E mai probabil în acest caz să avem un tehnocrat decât un pesedist, pentru că asta ar împăca totuși și partidele parlamentare și ar face ca atât PNL, cât și eventual USR să fie de acord să susțină un guvern care este mai degrabă de avarie, de uniune națională proeuropeană, decât altceva. (...) Are undeva la 26–27% din mandate, ceea ce limitează mult capacitatea de a guverna singur”, subliniază profesorul de la UBB. În ciuda dificultăților evidente, consideră politologul, PSD ar accepta funcția de premier în cadrul unui compromis larg, scopul principal fiind păstrarea controlului asupra unor domenii-cheie și gestionarea resurselor statului. Totuși, o guvernare solitară într-un context economic fragil ar eroda și mai mult încrederea publicului. Pe de altă parte, alternativa de a face opoziție la comun cu partidul lui George Simion ascunde riscuri și mai mari pe termen lung. Ce ar putea obține partidele suveraniste în schimbul votării moțiunii: „Fiecare parlamentar de la aceste partide are o soție, soț, copil” „Un PSD singur, care va guverna într-o situație dificilă, poate pierde electorat. Însă, în orice caz, PSD deja pierde enorm electorat și, [printr-o opoziție asumată] împreună cu AUR, nu cred că va ajunge altundeva decât în umbra AUR, ceea ce pune o problemă poate mai mare decât această guvernare care ar satisface interesele celor care l-au împins pe domnul Grindeanu să meargă înainte cu moțiunea”, a detaliat politologul. Scenariul respingerii moțiunii Dacă moțiunea cade la votul de marți, premierul Ilie Bolojan a anunțat ferm că guvernul își va continua activitatea în condiții normale. Prioritățile absolute ale cabinetului rămân atragerea fondurilor din PNRR și implementarea urgentă a zecilor de reforme restante prin legi, ordonanțe sau ordine de ministru. Sergiu Mișcoiu anticipează în acest scenariu favorabil o precipitare a negocierilor pentru consolidarea unei noi majorități în Parlament. Există potențial pentru atragerea unor parlamentari nemulțumiți din alte partide, chiar și din rândurile PSD, pe modelul UNPR, partidul înființat de Gabriel Oprea și care a asigurat majoritatea parlamentară pentru guvernele Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu. „Sunt șanse să se schimbe traiectoria parlamentară. Deocamdată lumea e în expectativă, fiindcă toți sunt dornici să vadă ce se întâmplă cu moțiunea dacă aceasta cade. Există șanse să se redistribuie un pic jocul politic și diverși parlamentari să adere la noi formațiuni. [...] Problema, evi