Economia României resimte un efect de domino cauzat de suprapunerea instabilității politice interne cu tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Această conjuncție de factori a generat o volatilitate ridicată pe piețele financiare, afectând direct indicatorii macroeconomici și costurile de trai ale populației.
Cifre cheie:
9,9% A fost nivelul maxim atins de rata anuală a inflației în august 2025.
5,2 Lei este pragul spre care a urcat cursul valutar euro/leu în contextul actual.
2022 Este anul de referință pentru maximele prețului la petrol, nivel atins din nou recent.
4,9% Reprezenta rata inflației în primăvara anului 2025, înainte de accelerarea bruscă.
Context:
România se confruntă cu o vulnerabilitate dublă: pe de o parte, dezechilibrele bugetare și incertitudinea politică de la București erodează încrederea investitorilor, iar pe de altă parte, conflictul din Iran destabilizează prețurile energiei la nivel global. Banca Națională a României monitorizează aceste evoluții, însă capacitatea de intervenție este limitată de persistența inflației peste țintele asumate și de presiunile asupra monedei naționale.
De ce contează:
Pentru cetățeanul obișnuit, acest context se traduce prin scăderea puterii de cumpărare din cauza inflației persistente și prin creșterea ratelor la credite, influențate de evoluția indicelui ROBOR. Instabilitatea economică actuală limitează accesul la finanțare și poate pune în pericol absorbția fondurilor europene, elemente esențiale pentru stabilitatea financiară pe termen lung a gospodăriilor.
Text original — Ziarul Financiar
România traversează o perioadă în care presiunile externe şi cele interne se amplifică reciproc. Războiul din Iran a ridicat brusc preţul petrolului şi a readus aversiunea la risc pe pieţele financiare, în timp ce criza politică de la Bucureşti a pus presiune pe cursul valutar, a alimentat temerile privind deficitul bugetar şi a accentuat neîncrederea investitorilor.
Ziarul Financiar a analizat evoluţia a cinci indicatori esenţiali în ultimele 12 luni pentru a arăta cum reacţionează pieţele, costurile de finanţare şi preţurile atunci când şocurile externe se întâlnesc cu vulnerabilităţile locale
Autor:
Ramona Cornea,
Claudia Medrega,
Liviu Popescu
CLICK AICI PENTRU INFOGRAFICUL CARE ÎNSOȚEȘTE ACEST ARTICOL, DISPONIBIL EXCLUSIV PE ZF CORPORATE
♦ Două crize care se suprapun – escaladarea conflictului din Iran şi instabilitatea politică internă – au început să lase urme vizibile în economia României.
România traversează o perioadă în care presiunile externe şi cele interne se amplifică reciproc. Războiul din Iran a ridicat brusc preţul petrolului şi a readus aversiunea la risc pe pieţele financiare, în timp ce criza politică de la Bucureşti a pus presiune pe cursul valutar, a alimentat temerile privind deficitul bugetar şi a accentuat neîncrederea investitorilor.
Rezultatul se vede deja în cinci indicatori-cheie: euro a urcat spre 5,2 lei, Bursa a reacţionat rapid la episoadele de instabilitate, inflaţia rămâne aproape de 10%, ROBOR şi-a întrerupt scăderea, iar petrolul a revenit la maxime nemaivăzute din 2022. Economia locală intră astfel într-o zonă de risc în care fiecare nouă tensiune externă loveşte mai puternic, pe fondul dezechilibrelor interne deja existente.
Criza politică din România are deja efecte economice vizibile, de la creşterea costurilor de finanţare până la presiuni asupra cursului de schimb şi riscuri privind accesarea fondurilor europene.
România pare prinsă între două surse de presiune simultane: una internă, generată de incertitudinea politică şi dezechilibrele bugetare, şi una externă, venită din conflictul regional care afectează energia şi comerţul global.
Statisticile cu privire la evoluţia ratei anuale a inflaţiei arată în primul rând o accelerare puternică şi rapidă a inflaţiei în România pe parcursul anului trecut. Dacă în martie şi aprilie 2025 rata anuală a inflaţiei era de 4,9%, adică deja peste ţinta urmărită de Banca Naţională a României, în doar câteva luni aceasta aproape s-a dublat, ajungând la 9,9% în august.
Saltul cel mai abrupt apare între iunie şi august 2025, când inflaţia urcă de la 5,7% la 9,9%. După atingerea pragului de aproape 10%, economia nu reuşeşte să readucă rapid inflaţia sub control. Din august 2025 până în martie 2026, indicatorul rămâne aproape permanent între 9,3% şi 9,9%, adică scumpirile nu mai sunt doar un episod temporar, ci se propagă în mai multe sectoare ale economiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Două crize, cinci indicatori-cheie. Cum au reacţionat cursul valutar, Bursa, inflaţia, ROBOR şi petrolul la războiul din Iran şi criza politică locală
Analiza de luni. Cifrele dincolo de discursuri sau cum a evoluat mixul de energie din UE între două războaie. După toate eforturile, petrolul şi gazul pe care UE nu le produce reprezintă peste 50% din consumul de energie
Bursă. Premier Energy, noua senzaţie a Bursei de la Bucureşti, în spatele căreia se află un miliardar ceh, dezvăluie în raportul anual că a cumpărat „jumătate din capacitatea eoliană a Ungariei”: 158 MW preluaţi de la Iberdrola pentru 65 de milioane de euro
Dragoş Pîslaru, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene: România recuperează 350,7 mil. euro din PNRR, dar pierde 458,7 mil. euro din cauza reformelor întârziate la companiile de stat şi a jaloanelor neîndeplinite
INTERVIU ZF. Erik Savola, head of Europe Corporate Banking la gigantul bancar american Citi: În România şi în regiune, diferenţiatorul principal în cazul companiilor devine tot mai mult calitatea modelului de business
Tomasz Blicharski, Zabka Group, anunţă planurile pentru România ale grupului polonez care a intrat pe piaţa locală cu magazinele Froo: Suntem pe val în România. Nu ne afectează că economia a frânat, suntem retailerul cu cea mai alertă creştere
Bursă. Finanţe personale. Fostele SIF-uri, randamente de până la 110% în ultimul an: cum comprimă managementul discounturile faţă de activul net
ZF TECH DAY. Răzvan Perţicaş, fondator CargoTrack: „Am alocat 200.000 de euro pentru securitate cibernetică în 2026. În toamnă platforma noastră a fost ţinta unui atac DDoS.“ Echipele Orange Business şi SCUT au stabilizat sistemele în două ore. Compania, fondată în 2012, are peste 16.000 de clienţi şi a încheiat anul cu afaceri de 12 mil. euro la nivel de grup
CNAIR a semnat cu Spedition UMB contractele pentru tronsonul A7 Paşcani–Suceava. Sunt 62 de km noi de autostradă. Autostrada Moldovei, cel mai mare proiect de infrastructură rutieră în derulare, care va lega la Bucureştiul de Paşcani, atrage şi susţine noi investiţii în producţie, logistică, industrie şi turism
CEC Bank pentru afaceri româneşti. Tudor Popp, fondator, Beyond Space: E plin Bucureştiul de birouri moarte pe dinăuntru, de manageri care se chinuie să aducă oameni înapoi. Care sunt soluţiile? Trei propuneri concrete
Afaceri de la Zero. Alexandra Fogor a deschis un centru educaţional în sudul Capitalei unde predă matematica după model japonez. Centrul este în sistem de franciză sub brandul Nomin Jyuku şi funcţionează din luna aprilie în Piaţa Sudului din Capitală
Cifra de afaceri a celor mai mari zece companii din Polonia este de peste patru ori mai mare decât a celor mai mari zece companii din România, în timp ce raportul între economii este „doar“ un pic mai mult decât dublu
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Liviu Arnăutu, Atlas AM: ETF-urile cresc pe fondul unui retail mai matur, dar diversificarea geografică rămâne esenţială într-un context incert
CEO-ul celui mai mare producător alimentar din Polonia avertizează: Preţurile vor creşte în magazine. Scumpirile sunt inevitabile
Noi probleme în securitatea europeană. Conflictul dintre preşedintele Trump şi cancelarul german Merz lasă Europa vulnerabilă, după retragerea a mii de soldaţi şi a capacităţilor cu rachete de rază lungă