Pe scurt:

Guvernul vizează corectarea discrepanțelor salariale din sistemul judiciar, unde veniturile au depășit grilele oficiale prin decizii judecătorești și interpretări administrative. Noua strategie de salarizare propune înghețarea veniturilor actuale până când valoarea de referință din grila națională va ajunge din urmă sumele încasate în prezent.

Cifre cheie:

• 16% Reprezintă procentul cu care scade, teoretic, salariul în plată raportat la noile grile.
• 22.907 Lei este valoarea actuală a salariului mediu în plată pentru magistrații vizați.
• 19.268 Lei este valoarea la care ar trebui să ajungă salariul conform noii grile de referință.

Context:

Sistemul de salarizare al magistraților a fost marcat de ani de zile de procese prin care aceștia au obținut drepturi salariale suplimentare, invocând „drepturi câștigate”. Ministerul Muncii, condus la acel moment de Dragoș Pîslaru, s-a confruntat cu imposibilitatea legală de a tăia direct veniturile, din cauza riscului iminent de noi litigii și a protecției juridice de care se bucură aceste sume. Astfel, s-a optat pentru o soluție de compensare individuală, care blochează creșterile viitoare până la alinierea cu grila națională.

Ce urmează:

Magistrații vor beneficia de o compensare individuală menținută până în momentul în care creșterea valorii de referință a grilei de salarizare va acoperi diferența dintre venitul actual și cel prevăzut de lege.

De ce contează:

Această măsură reflectă dificultatea statului de a gestiona „inflația” veniturilor din sectorul public obținute prin hotărâri judecătorești. Pentru cetățean, acest demers este relevant deoarece indică efortul Guvernului de a stopa creșterea necontrolată a cheltuielilor bugetare cu personalul, într-un context în care sustenabilitatea fondului de salarii afectează direct deficitul bugetar și, implicit, stabilitatea fiscală a țării.