Sebastian Burduja anunță că va ataca în contencios administrativ raportul Curții de Conturi care constată o multitudine de nereguli la Ministerul Energiei, în perioada în care liberalul a condus instituția. „Voi ataca raportul Curții de Conturi în contencios administrativ, în condițiile Legii nr. 554/2004. O fac cu liniștea unui mandat încheiat pe rezultate verificabile, de la Neptun Deep, la portofoliul de capacități noi din regenerabile, la avansarea proiectelor pentru Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, la programele care au menținut prețul plafonat la energie pentru consumatori, pentru că răspunderea publică se apără cu argumente, nu prin tăcere. Am toată încrederea că Ministerul Energiei va face același pas, pentru constatările care privesc direct activitatea instituției, exact așa cum a procedat la sfârșitul anului 2025 când a emis, din proprie inițiativă, decizia de recuperare a celor 91,4 milioane de lei de la CEVJ”, afirmă Sebastian Burduja într-un drept la replică transmis G4Media, în urma publicării articolului DOCUMENT | Ministerul Energiei a subevaluat în anul 2024 activele financiare cu 2,4 miliarde de lei la Romgaz / Curtea de conturi a constatat și nereguli grave privind plățile care s-au făcut la Complexul Energetic Valea Jiului, inclusiv prime și sporuri „Am citit articolul integral. Are temei într-un document public, raportul Curții, dar are și destule omisiuni cât să vă solicit dreptul la replică, în condițiile legii și în spiritul deciziilor Curții Constituționale nr. 8/1996 și nr. 55/1996. Cifra de 2,4 miliarde de lei pe care o așezați în titlu nu este o pagubă a statului. Sunt acțiuni Romgaz emise în decembrie 2023, după majorarea capitalului social, înregistrate în contabilitatea ministerului cu valoarea greșită, o eroare la virgulă, propriu-zis. Statul Român deține și a deținut tot timpul acele titluri. Diferența a fost corectată prin Nota contabilă nr. 3/01.08.2025, în timpul misiunii de audit. Curtea consemnează asta în raport. Dumneavoastră nu. Aceeași logică se aplică și pentru celelalte sume mari pe care le citați. Cele 108 milioane de cercetare-dezvoltare au fost trecute în contul corect prin Nota contabilă nr. 1/29.05.2025. Dobânzile de 5,9 milioane de la fosta Hunedoara, respectiv Nota contabilă nr. 3/18.02.2025. Lista continuă. În total, aproximativ 2,55 miliarde din volumul constatărilor pe care le prezentați drept „nereguli grave” reprezintă, de fapt, erori de încadrare contabilă remediate până la finalizarea auditului. Despre acest context, articolul tace. Este lesne de înțeles că un ministru nu se ocupă de actele contabile ale ministerului, existând o direcție economică, unde întâmplarea face că ministerul energiei are șansa unor profesioniști. Erorile umane se întâmplă peste tot; important este că au fost corectate și că nu au avut absolut niciun impact asupra bugetului statului și banului public. Mai e ceva ce articolul nu spune. Lista de „nereguli grave” la Complexul Energetic Valea Jiului, primele, sporurile, adaosurile de pensionare, ajutorul de încălzire, vizează decizii ale conducerii executive (directorul general) ale unei companii cu personalitate juridică distinctă. CEVJ S.A. are AGA, Consiliu de Administrație, director general. Sporul de conducere de care scrieți a fost introdus de directorul general, fără mandatul prealabil al Consiliului de Administrație, în baza unui Contract Colectiv de Muncă negociat. Primele au fost plătite la nivelul societății, după politica salarială proprie. Ministrul Energiei nu semnează state de plată la o companie de stat. Iar când Ministerul a constatat probleme reale, a acționat: Decizia de recuperare nr. 2877/24.12.2025 dispune restituirea a 91,4 milioane de lei de la CEVJ. Decizie emisă de minister, cu patru luni înainte de publicarea raportului Curții. Tot un detaliu absent din articolul dumneavoastră. Vreau să punctez și două spețe punctuale, pentru că ele explică, mai bine decât orice argument abstract, cum funcționează în realitate execuția bugetară a unui minister. Avansul către UAT Constanța. Articolul îl așază sub eticheta „cheltuieli înregistrate eronat de 117 milioane lei”. Realitatea administrativă este alta. UAT Constanța avea dreptul, prin contract, să primească acei bani pe parcursul implementării unui proiect din PNRR, repsectiv cogenerare de înaltă eficiență, finanțare europeană. La momentul plății, solicitarea de avans a depășit cu două puncte procentuale plafonul de 13% prevăzut în Normele de aplicare ale OUG nr. 124/2021, modificată cu puțin timp înainte. Nu a observat funcționarul de specialitate, nu a observat conducerea direcției, nu a observat nici Controlorul delegat al Ministerului Finanțelor. Modificarea era recentă, atenția este insuficientă. Ce am făcut când a apărut constatarea? Am cerut UAT Constanța să restituie diferența. Banii au fost returnați în cursul misiunii de audit, iar dovada a fost pusă la dispoziția echipei Curții. Pe scurt: o eroare procedurală pe un prag recent introdus, recunoscută și reparată. Atât. Liberty Galați. Articolul nu o menționează, probabil suma de 26 de milioane nu a părut suficient de spectaculoasă, dar este o constatare reală. Discuția nu este dacă ajutorul de stat se poate sau nu recupera. Discuția este care e procedura legală. Pentru sume considerate ajutor de stat necuvenit, legislația națională (OUG nr. 77/2014) și cea europeană impun o cale clară: ministerul solicită plata voluntară, iar dacă beneficiarul refuză, se constituie suspiciunea de neregulă, se emite titlu de creanță și se trece la executare. Aceasta este calea pe care Ministerul Energiei o urmează. Curtea de Conturi nu are dreptul să sară peste pașii procedurali stabiliți de lege. Aici ajung la o chestiune mai largă, pe care n-am cum să o ocolesc. Curtea de Conturi a alunecat sistematic dinspre rolul ei constituțional — verificarea legalității și regularității execuției bugetare — către o judecată asupra oportunității și necesității deciziilor administrative. Acest lucru