Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase (CNMPN) Remin SA Baia Mare traversează una dintre cele mai lungi perioade de insolvență din istoria economică a României, fiind un simbol al declinului mineritului maramureșean. După 17 ani de insolvență, timp în care a tocat milioane de lei de la bugetul de stat, Remin a reintrat iar în atenția guvernului. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că Remin va intra într-un proces de evaluare, care va viza iazurile de decantare care pot conţine metale rare şi licenţele de exploatare a polimetalelor. Toți cei care s-au bucurat până acum de insolvența prelungită a companiei maramureșene sunt apropiați de PSD.Istoria insolvenței ReminÎnainte de 1989, Remin era un pilon al economiei naționale, având aproximativ 30.000 de angajați și administrând activitățile miniere din județele Maramureș, Satu Mare, Suceava și Sălaj. Activitatea minieră de extracție și procesare a fost oprită definitiv în perioada 2006-2007, după ce au fost eliminate subvențiile de stat pentru minerit, moment din care compania nu a mai desfășurat activitate productivă reală.Remin a intrat oficial în insolvență în anul 2009. De atunci, procedura a fost prelungită repetat timp de 17 ani, fără a se reuși implementarea unui plan de reorganizare viabil.Compania se află într-o situație financiară critică, fiind menținută în viață artificial de către stat. Datoriile totale acumulate ale Remin SA se ridică la peste 597 de milioane de lei, statul român, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care deține peste 80-85% din creanțe, fiind principalul creditor. Activul net al companiei maramureșene este unul negativ și depășește 370 de milioane de lei, iar în conturi deține aproximativ 129 de milioane de lei, bani proveniți în principal din vânzarea stocurilor de pirită auriferă între 2013 și 2016. Conform legii, în aceste condiții, Remin trebuia închisă de mult timp.Remin a vândut o clădire cu 7,45 de milioane de leiDeși activitatea minier