De Ziua Internațională a Libertății Presei, România condusă de Nicușor Dan și Ilie Bolojan primește încă un duș rece. Ocupă abia poziția 49 și este pusă la zid: „Propagandă, interferență politică, amestecul procurorilor, jurnaliști supuși amenințărilor și intimidărilor”
GândulAdministrație
De Ziua Internațională a Libertății Presei, România condusă de Nicușor Dan și Ilie Bolojan primește încă un duș rece. Ocupă abia poziția 49 și este pusă la zid: „Propagandă, interferență politică, amestecul procurorilor, jurnaliști supuși amenințărilor și intimidărilor”
România se clasează pe locul 49 din 180 de țări și teritorii evaluate în ceea ce privește libertatea presei, potrivit Indiceului Mondial al Libertății Presei al Organizației Reporteri Fără Frontiere (RSF). Tendințele autoritare sunt în creștere și piața media din România este serios slăbită.
Cifre cheie:
49: Locul pe care se clasează România în Indicele Mondial al Libertății Presei al RSF.
180: Numărul de țări și teritorii evaluate de RSF.
Tendințele autoritare: sunt în creștere în România, potrivit RSF.
Piața media: este serios slăbită în România.
Context:
Ziua Mondială a Presei se sărbătorește pe 3 mai, zi aleasă de Adunarea Generală a ONU în 1993 pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare. Organizația Reporteri Fără Frontiere (RSF) publică anual Indicele Mondial al Libertății Presei, care evaluează libertatea presei în țările lumii.
Ce urmează:
Nu se menționează nimic concret despre pașii următori, dar este posibil ca România să fie supusă unei evaluări mai atente a libertății presei.
De ce contează:
Libertatea presei este esențială pentru o societate democratică, deoarece permite o exprimare liberă a opiniei publice și promovează transparența și responsabilitatea în cadrul instituțiilor publice. În România, lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media și dificultățile de pe piață subminează fiabilitatea presei și afectează încrederea cetățenilor în instituțiile publice.
Text original — Gândul
În data de 3 mai, jurnaliștii din întreaga lume sărbătoresc Ziua Mondială a Presei. Această zi – cunoscută și ca Ziua Internațională a Libertății Presei – a fost aleasă de Adunarea Generală a ONU în luna decembrie a anului 1993, pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, componentă fundamentală […]
În data de 3 mai, jurnaliștii din întreaga lume sărbătoresc Ziua Mondială a Presei. Această zi – cunoscută și ca Ziua Internațională a Libertății Presei – a fost aleasă de Adunarea Generală a ONU în luna decembrie a anului 1993, pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, componentă fundamentală a drepturilor omului. Pentru România de astăzi, însă, această zi festivă a libertății presei se transformă, din păcate, într-un alt semnal de alarmă.
Organizația Reporteri Fără Frontiere (Reporters Sans Frontieres – RSF) a publicat Indicele Mondial al Libertății Presei pe anul 2025. România condusă de premierul Ilie Bolojan și de președintele Nicușor Dan suferă și la acest capitol.
„Tendințele autoritare sunt în creștere”
Informațiile publicate de RSF arată că presiunile politice asupra jurnalismului, în România, se intensifică.
Tendințele autoritare sunt în creștere.
Piața media din România este serios slăbită.
Tabloul general este unul al pesimismului pe termen lung, iar România se clasează abia pe locul 49 din 180 de țări și teritorii evaluate.
Sursa – Organizația Reporteri Fără Frontiere (RSF)
„Lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media”
Potrivit Organizației Reporteri Fără Frontiere, presa din România reprezintă un „peisaj mediatic divers”. Sunt demarate investigații de interes public, cu impact puternic, iar terenul este unul „fertil”.
Numai că tabloul inițial – optimist, la o primă vedere – primește tușe negative. În România, la nivel mass-media, există o lipsă de transparență în ceea ce privește finanțarea, iar încrederea în presă este „subminată”.
„România se mândrește cu un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, oferind un teren fertil pentru investigații de interes public cu impact puternic. Însă lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media – în special în ceea ce privește fondurile publice ale partidelor politice – și dificultățile de pe piață subminează fiabilit