Regimul lui Putin continuă tradiția represiunii sovietice. Însă nimic și nimeni nu este etern și e doar o chestiune de timp când Rusia va avea o altă șansă de a întoarce pagina istoriei și de a lansa reforme democratice, consideră politicianul rus de opoziție Vladimir Kara-Murza, Două știri foarte grăitoare despre Rusia au apărut luna trecută, în decurs de câteva zile, scrie Vladimir Kara-Murza, politician, autor și istoric rus, în Washington Post: Pe 19 aprilie, la adăpostul întunericului, autoritățile din orașul siberian Tomsk au demolat Piatra Durerii, un monument dedicat victimelor represiunii politice sovietice, ridicat într-una dintre piețele centrale ale orașului încă de la începutul anilor ’90, în onoarea sutelor de mii de oameni uciși în această regiune de regimul comunist. Potrivit martorilor oculari, monumentul a fost distrus de tractoare care au folosit cupele pentru a-l dărâma. Pe 22 aprilie, printr-un decret prezidențial special, Vladimir Putin a denumit academia FSB – Serviciul Federal de Securitate al Rusiei și principalul succesor intern al KGB-ului – după Felix Dzerjinski, fondatorul mașinii terorii de stat care, de-a lungul deceniilor de dominație sovietică, a fost responsabilă pentru uciderea a milioane de ruși și de oameni din alte națiuni subjugate de Kremlin. Ca motiv pentru această decizie, Putin a invocat „contribuția remarcabilă a lui Dzerjinski la asigurarea securității statului”. Războiul lui Putin împotriva memoriei Evident, nu este nimic nou în campania Kremlinului de a șterge memoria crimelor pe care statul sovietic le-a comis împotriva poporului său și de a-i glorifica pe autorii și creierele acestora, scrie Kara-Murza. Una dintre primele acțiuni ale lui Putin la putere în decembrie 1999, chiar înainte de a-i succeda oficial președintelui Boris Elțin la Kremlin, a fost montarea unei plăci memoriale care îl pomenește pe Iuri Andropov, șeful de lungă durată al KGB-ului sovietic, al cărui mandat fusese marcat de o c