Sociologul Remus Ștefureac avertizează că moțiunea de cenzură care va fi dezbătută și votată pe 5 mai ar putea avea efecte mult mai profunde decât simpla cădere a unui guvern. Într-o postare pe Facebook și apoi într-o intervenție la Digi24, directorul INSCOP a descris momentul ca pe un posibil „punct de inflexiune” în politica românească, pe fondul polarizării puternice, al crizelor suprapuse și al unui sentiment masiv de nedreptate în societate. Miza nu este doar soarta Guvernului Bolojan, ci felul în care se vor repoziționa PSD, PNL, USR și AUR în următorii ani. „Urmează un mare punct de inflexiune” Remus Ștefureac susține că, de obicei, moțiunile de cenzură sunt evenimente politice punctuale, cu efecte limitate în timp, chiar și atunci când duc la schimbarea unui guvern. De această dată, spune sociologul, contextul este diferit. „Polarizările, fracturile și clivajele asociate, problemele imense de integritate și credibilitate ale actorilor politici pe fondul unui imens sentiment de nedreptate în societate mă fac să cred că moțiunea de cenzură de săptămâna viitoare va avea consecințe mult mai profunde”, a scris Ștefureac pe Facebook. El afirmă că România intră într-un moment care ar putea influența „evoluțiile sau involuțiile” politice pentru un deceniu. În postare, Ștefureac folosește o analogie matematică: într-o funcție, un punct de inflexiune apare atunci când derivata a doua își schimbă semnul. Aplicat politic, spune el, deciziile luate în săptămâna 20 a anului 2026 pot schimba direcția principalelor partide. „Derivatele PSD, PNL, USR și AUR vor trece de la pozitiv la negativ sau invers, cu consecințe adânci pentru evoluția lor și a întregii țări”, a scris sociologul. Exemplele invocate: 1996, NATO, UE, 2012, OUG 13 Pentru a explica dimensiunea momentului, Remus Ștefureac a comparat actuala criză politică cu alte momente care au schimbat direcția României după 1989. El a enumerat: prima alternanță la putere, după a