Specificul topului polonez este dominaţia companiilor din energie, care în general sunt de stat. La Ungaria, o prezenţă notabilă o au monopolurile de stat. Autor: Bogdan Cojocaru Cifra de afaceri cumulată a celor mai mari zece companii din Polonia în funcţie de venituri a fost în 2024 echivalentă cu 172 de miliarde de euro. În cazul Ungariei, indicato­rul s-a situat la 75,5 mili­arde de euro. În acelaşi ani, cifra de afaceri cumulată a celor mai mari zece companii din România s-a ridicat la 38,2 mili­arde de euro. În 2024, Polonia a avut un PIB de 852 mili­ar­de de euro, conform datelor Eurostat. PIB-ul Ungariei a fost de 206 miliarde de euro, iar cel al României de aproape 354 miliarde de euro. Proporţiile sunt evidente. Deşi Ungaria este o economie mult mai mică decât România, businessul maghiar, raportat la cele mai mari zece economii în funcţie de cifra de afaceri, este mult mai mare. Polonia întrece tot, şi la economie şi la business, dar nu proporţional. În comparaţia cu România, PIB-ul polonez este de 2,4 ori mai mare. Top 10 companii poloneze sunt de 4,5 ori mai mare decât Top 10 companii româneşti. Din aceste clasamente sunt excluse afacerile din sectorul financiar. Veniturile au fost convertite în euro la cursul curent. Astfel de comparaţii nu pot oferi o radiografie precisă a raportului de forţe între lumile de business din diferite ţări, dar pot da o imagine de ansamblu. În business, mărimea contează. A fi mare înseamnă a fi puternic. Cea mai mare companie din Polonia, Orlen, controlată de stat, a avut în anul analizat o cifră de afaceri echivalentă cu 69 de miliarde de euro, aproape dublă faţă de afacerile celor mai mari zece companii din România. Spre comparaţie, cifra de afaceri a liderului român, OMV Petrom, a fost echivalentă cu 5,7 miliarde de euro. OMV are mai multe sub­si­diare în România şi fiecare îşi raportează rezultatele financiare separat. OMV Petrom este cea mai mare dintre ele. Pe lângă ea, raportează şi OMV Petrom Marketing, care intră în top 10 companii România. Cifra de afaceri cumulată a celor două subsidiare ar trece cu puţin peste 10 miliarde de euro. Dar chiar şi aşa, Orlen este un gigant. MOL, liderul maghiar, a avut în 2024 venituri de 25 de miliarde de euro, de asemenea mult mai mari decât liderul din România. Şi aici trebuie remarcat că astfel de comparaţii nu oferă o imagine precisă a mărimii unei afaceri. Veniturile fluctuează. În anul anterior, cele ale OMV Petrom au fost mult mai mari. Şi cele ale Orlen au fost mai mari, dar nu semnificativ. Totuşi, imaginea de ansamblu spune multe. De observat este că în toate cele trei ţări liderii din top 10 companii după cifra de afaceri sunt din sectorul petrolului, gazelor şi rafinării. Este un sector strategic, fără de care nicio econo­mie n-ar funcţiona. Orlen nu a fost întotdeauna aşa de mare. Compania actuală este rezultatul unui proces de fuziuni cu alte companii de stat din acelaşi sector care s-a desfăşurat din 2020 şi până în 2022: PKN Orlen a înghiţit Energa, PGNiG şi Grupa LOTOS. În 2023, PKN Orlen s-a rebranduit Orlen. Colosul astfel format este unul de stat, spre deosebire de concurenţii din România şi Ungaria. La MOL, guvernul maghiar are o oarecare influenţă prin intermediul unor fundaţii care figurează printre acţionarii mari. Altfel, aproape 45% din acţionari sunt din America de Nord, foarte probabil din SUA. La OMV Petrom, statul român deţine 21%, iar grupul austriac OMV 51%. Motivul pentru care guvernul polonez a ales să creeze sub umbrela sa un astfel de colos este simplu: a vrut o companie suficient de mare pentru a putea concura regional şi la nivel european. Apoi, cu o companie atât de mare poate influenţa o piaţă atât de importantă pentru economie cum este cea a gazelor sau a carburanţilor. În Polonia, în actuala criză energetic, tonul ieftinirii benzinei şi motorinei l-a dat Orlen. În general companiile de top din energie din Polonia sunt de stat. Top 10 companii în funcţie de venituri din România, Ungaria şi Polonia (excluzând sectorul financiar) se aseamănă foarte mult ca structură. Domină, după cum s-a văzut, companiile de petrol şi rafinare. Un grup puternic este cel al retailerilor, în special alimentari, în România şi Polonia şi mai puţin în Ungaria. Un altul sunt producătorii auto sau de componente auto. Specificul topului polonez este dominaţia companiilor din energie. La Ungaria, o prezenţă notabilă o au monopolurile de stat. Există şi „intruşi“, cum ar fi câte o companie de jocuri de noroc în Top 10 Polonia şi Ungaria şi monopolul de stat al furnizării de produse de tutun în Ungaria. Singura companie prezentă în toate cele trei clasamente este Lidl. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Două crize, cinci indicatori-cheie. Cum au reacţionat cursul valutar, Bursa, inflaţia, ROBOR şi petrolul la războiul din Iran şi criza politică locală Analiza de luni. Cifrele dincolo de discursuri sau cum a evoluat mixul de energie din UE între două războaie. După toate eforturile, petrolul şi gazul pe care UE nu le produce reprezintă peste 50% din consumul de energie Bursă. Premier Energy, noua senzaţie a Bursei de la Bucureşti, în spatele căreia se află un miliardar ceh, dezvăluie în raportul anual că a cumpărat „jumătate din capacitatea eoliană a Ungariei”: 158 MW preluaţi de la Iberdrola pentru 65 de milioane de euro Dragoş Pîslaru, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene: România recuperează 350,7 mil. euro din PNRR, dar pierde 458,7 mil. euro din cauza reformelor întârziate la companiile de stat şi a jaloanelor neîndeplinite INTERVIU ZF. Erik Savola, head of Europe Corporate Banking la gigantul bancar american Citi: În România şi în regiune, diferenţiatorul principal în cazul companiilor devine tot mai mult calitatea modelului de business Tomasz Blicharski, Zabka Group, anunţă planurile pentru România ale grupului polonez care a intrat pe piaţa locală cu magazinele Froo: