Pe scurt:

Parlamentul din Bolivia a abrogat o lege care reglementa utilizarea stării de urgență, dându-i președintelui Rodrigo Paz posibilitatea de a mobiliza armata și de a restricționa anumite libertăți publice în fața protestelor care cer demisia sa. Protestatarii resping politica economică a guvernului și cer noi alegeri, în timp ce guvernul acuză fostul președinte Evo Morales de instigare la proteste.

Cifre cheie:

• 117 Deputați au participat la sesiunea virtuală în care a fost abrogată legea
• Două treimi din voturi au fost necesare pentru abrogarea legii
• 90 De zile este termenul în care fostul președinte Evo Morales a cerut guvernului să organizeze noi alegeri
• 20 De ani de politici de stânga au fost urmate de predecesorii președintelui Rodrigo Paz

Context:

Legea abrogată a fost adoptată în 2020 și limita capacitatea executivului de a declara stare de urgență. Abrogarea acestei legi îi acordă acum președintelui Rodrigo Paz o mai mare libertate de acțiune în fața protestelor. Guvernul bolivian a stabilit legături strânse cu Statele Unite, instituțiile financiare internaționale și interesele de afaceri, ceea ce a generat nemulțumire în rândul protestatarilor.

Ce urmează:

Nu există informații concrete despre pașii imediat următori, dar este posibil ca guvernul să ia măsuri pentru a controla protestele și a menține ordinea publică.

De ce contează:

Abrogarea legii și posibilitatea de a mobiliza armata pot avea un impact semnificativ asupra libertăților publice și a drepturilor cetățenilor bolivieni. Protestatarii și guvernul au interese și cerințe diferite, ceea ce poate duce la o escaladare a tensiunilor și a conflictelor. Comunitatea internațională, condusă de Statele Unite, și-a exprimat sprijinul ferm pentru democrația boliviană, ceea ce poate influența evoluția evenimentelor în țară.