Administrațiile locale din mediul rural accesează fonduri prin PNRR pentru achiziția de mobilier urban „inteligent”, ignorând prioritățile de infrastructură de bază, precum asfaltarea drumurilor sau extinderea rețelelor de canalizare. Această practică este motivată de presiunea politică de a demonstra atragerea de fonduri europene, chiar și atunci când investițiile nu răspund unor nevoi comunitare reale.
Cifre cheie:
6.000 De drumuri din România sunt, în prezent, drumuri de pământ.
60% Este procentul populației din România care beneficiază de acces la rețeaua de canalizare.
36.000 De euro a costat drona achiziționată de Primăria Chinteni, alături de bănci și pubele „smart”.
2.000.000 De lei a fost valoarea totală a proiectului de digitalizare din Chinteni, finanțat în proporție de 90% din fonduri europene.
Context:
Mecanismul de finanțare prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) impune linii de finanțare specifice pentru digitalizare și „smart city”, care sunt adesea mai accesibile decât cele pentru infrastructura grea. Primarii, confruntați cu dificultăți în a obține fonduri pentru utilități, aleg să direcționeze bugetele către proiecte „la cheie” pentru a bifa indicatori de performanță în atragerea de capital european, transformând astfel fondurile de dezvoltare în simple exerciții de imagine.
De ce contează:
Cetățenii din mediul rural rămân privați de servicii publice esențiale, în timp ce bugetele publice sunt direcționate către dotări inutile care necesită mentenanță costisitoare. Această alocare ineficientă a resurselor adâncește decalajul de dezvoltare dintre mediul urban și cel rural, transformând oportunitatea istorică a fondurilor europene într-o risipă de bani publici.
Text original — Spotmedia
Într-o țară în care aproape 6.000 de drumuri sunt încă de pământ și doar puțin peste 60% din populație are canalizare, multe primării de comune cheltuie sume mari pe bănci „inteligente” care costă mii de euro bucata. Unii primari recunosc deschis: nu le sunt de folos. Dar le cumpără oricum – ca să arate că …
The post Fără suficient asfalt și canalizare, dar cu bănci „inteligente” de mii de euro. Cea mai nouă găselniță de spart banii din PNRR, în satele din România appeared first on spotmedia.ro.
Într-o țară în care aproape 6.000 de drumuri sunt încă de pământ și doar puțin peste 60% din populație are canalizare, multe primării de comune cheltuie sume mari pe bănci „inteligente” care costă mii de euro bucata.
Unii primari recunosc deschis: nu le sunt de folos. Dar le cumpără oricum – ca să arate că „au adus bani europeni”. Alții le montează pentru că li se par interesante.
Așa ajung obiecte care pot avea sens în orașe aglomerate să devină, în sate, simple tichii de mărgăritar scumpe.
Am pornit de la un singur caz. Am descoperit, însă, un tipar: în tot mai multe comune din România, indiferent de nevoile reale, apar peste noapte bănci „inteligente”
Chinteni (jud. Cluj). Primărița recunoaște: „Nu era nevoie de ele. Le-am luat ca să atragem banii europeni”
Primul exemplu: comuna Chinteni (jud. Cluj), cu circa 7.000 de locuitori.
Primăria a cumpărat 4 bănci inteligente – alături de o dronă de 36.000 de euro, pubele smart și un sistem video cu sute de camere.
Primărița Magdalena Lucia Suciu e explicat clar, în detaliu, pentru spotmedia.ro: în afară de sistemul video, nimic nu era cu adevărat necesar pentru comună.
Și atunci de ce le-a cumpărat?
Pentru că 90% din cei circa 2 milioane de lei pentru aceste cumpărături smart veneau din fonduri europene. Și din cauză că – spune primărița – nu a reușit să atragă bani pentru proiecte cu adevărat necesare, precum drumurile. Așa că a luat ce se putea finanța. Ca să nu spună oamenii că nu a adus bani în comună.
Detaliile și declarațiile Magdalena Lucia Suciu pentru spotmedia.ro, aici.
Lupșa (jud. Alba): o cerere simplă – bănci pentru mame. Răspunsul primarului: „inteligente” și de 11 ori mai scumpe
În comuna Lupșa (jud. Alba) mai multe mame voiau niște bănci lângă locul de joacă dintr-o școală sătească.
Primarul a decis să răspundă solicitării femeilor. Dar nu oricum.
„Am zis că, decât să punem niște bănci dintr-astea mai rudimentare – având proiectul la dispoziție – am hotărât să «