Ce s-a întâmplat
În septembrie 2013, zeci de mii de români au ieșit în stradă în cele mai mari proteste de după Revoluție (la acel moment) împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Compania canadiană Gabriel Resources dorea să exploateze aurul cu cianuri, amenințând un sit arheologic roman unic și mediul înconjurător. Protestele au început spontan și s-au răspândit în peste 40 de orașe din România și diaspora.
Cronologie
Guvernul aprobă proiectul de lege minier
Proiect controversat ajunge în Parlament.
Primele proteste
Câteva sute de persoane în Piața Universității.
Proteste masive
Peste 20.000 oameni în București, proteste în 40+ orașe.
Vârf al mobilizării
Estimări de 30.000-50.000 protestatari la nivel național.
Proiectul de lege retras
Parlamentul respinge proiectul minier.
Roșia Montană — patrimoniu UNESCO
Peisajul minier roman inclus în lista UNESCO.
Localizare
Se încarcă harta...
44.4352, 26.1004
Cauze identificate
- Proiect de exploatare cu cianuri la Roșia Montană
- Amenințarea sitului arheologic roman (galerii antice unice)
- Lipsa transparenței în acordarea licenței
- Mobilizare spontană pe rețele sociale
- Conștiință ecologică în creștere în societatea civilă
Impact
Proiectul minier blocat definitiv. Roșia Montană a intrat în Patrimoniul UNESCO în 2021. Societatea civilă a demonstrat o forță de mobilizare fără precedent. Mișcarea ecologistă română a căpătat vizibilitate internațională.
Răspunsul autorităților
Parlamentul a respins proiectul de lege. Gabriel Resources a dat în judecată statul român la ICSID (arbitraj internațional), cerând despăgubiri de 4,4 miliarde USD. Procesul continuă în 2026.
Declarații
“Uniți salvăm Roșia Montană!”
“Nu e doar despre un munte, e despre ce fel de țară vrem.”