Instituția nu răspunde. Ce faci mai departe

Când se consideră că te ignoră

Termenul e 30 de zile calendaristice de la înregistrarea sesizării, conform OG 27/2002 art. 8. Nu 30 de zile lucrătoare, nu 30 de zile de când s-a apucat cineva de dosar. Se numără de la data înregistrării.

Instituția poate prelungi cu maximum 15 zile, dar numai dacă îți comunică prelungirea și motivul. O prelungire despre care afli abia când întrebi nu e o prelungire.

Nu confunda astea două:

• Confirmarea de înregistrare („sesizarea dumneavoastră a fost înregistrată cu nr. 12345”) nu e un răspuns. Termenul curge mai departe.
• Răspunsul pe fond spune ce s-a constatat și ce se face. Chiar dacă e un refuz motivat, e un răspuns.

Pasul 1 — revenirea formală

Pare naiv, dar e pasul care rezolvă cele mai multe cazuri, și dintr-un motiv neromantic: sesizarea n-a fost respinsă, a rămas neatribuită. A intrat în registratură, n-a ajuns la compartimentul care trebuia, și nimeni nu se uită la ea până întreabă cineva de ea.

Revenirea trebuie să fie scurtă și să conțină trei lucruri: numărul de înregistrare, data, și articolul de lege. Fără ele, e o plângere; cu ele, e un act.

Pasul 2 — reclamația administrativă

Prevăzută de OG 27/2002 art. 15. Se adresează conducătorului instituției — primarul, prefectul, directorul general — și reclamă exact faptul că petiția nu a primit răspuns în termen. Nu e o repetare a sesizării inițiale; obiectul ei e tăcerea.

Trebuie să conțină:

• numărul și data sesizării inițiale;
• data la care s-a împlinit termenul de 30 de zile;
• faptul că nu ai primit nici răspuns, nici comunicare de prelungire;
• cererea expresă de a se dispune soluționarea și de a se verifica de ce nu s-a răspuns.

Contează pentru că nesoluționarea în termen atrage răspunderea disciplinară a funcționarului responsabil (art. 15 din aceeași ordonanță). Conducătorul instituției nu are interes să lase asta să escaladeze.

Pasul 3 — Avocatul Poporului

Gratuit, se depune online pe avp.ro sau la biroul teritorial din județul tău. Avocatul Poporului nu poate obliga primăria să astupe groapa, dar poate constata încălcarea dreptului de petiționare — un drept constituțional, art. 51 din Constituție.

Efectul practic e altul decât cel juridic: instituția e obligată să răspundă Avocatului Poporului în 30 de zile, iar refuzul de a-i comunica informațiile cerute e infracțiune. Un dosar care zăcea de trei luni capătă brusc un responsabil.

Pasul 4 — contenciosul administrativ

Ultima cale, și singura care poate obliga. Baza legală e Legea 554/2004, care în art. 2 alin. 1 lit. h definește tăcerea administrativă ca refuz nejustificat de a rezolva o cerere.

• Unde: tribunalul, secția de contencios administrativ, în circumscripția ta sau a instituției.
• În cât timp: 6 luni de la expirarea termenului de răspuns.
• Cât costă: 50 de lei taxă de timbru pentru obligarea la emiterea unui act. Nu ai nevoie de avocat, deși ajută.
• Ce ceri: obligarea instituției să răspundă și, dacă e cazul, daune pentru prejudiciul suferit.

Înainte de instanță trebuie parcursă procedura prealabilă — adică exact reclamația administrativă de la pasul 2. De asta ordinea pașilor nu e o sugestie: fără pasul 2, acțiunea se respinge ca prematură.

Greșeli care îți strică dosarul

• Sesizarea anonimă. Petițiile fără nume și adresă nu se soluționează, prin lege (OG 27/2002 art. 7). Nu ai ce escalada.
• Trimiterea pe Facebook sau la telefon. Nu produce număr de înregistrare, deci termenul nu curge și nu ai ce dovedi.
• Numărarea greșită a zilelor. Termenul curge de la înregistrare, nu de la trimitere, și sunt zile calendaristice.
• Sărirea peste reclamația administrativă. E procedură prealabilă obligatorie; fără ea, instanța nici nu intră în fond.
• Amestecarea a cinci probleme într-o sesizare. Se repartizează la compartimente diferite și rămâne fără răspuns pe cele mai multe. Una pe sesizare.