„Este un efort care a durat câteva luni de a construi atât cadrul normativ cât și pașii următori care țin de desecretizare și țin de efortul comun instituțional de a pune la dispoziția publicului larg. Noi credem că este extrem de important pentru România, pentru societate, să putem să ne uităm la lecțiile acestei tranziții”, a spus Țoiu despre inițiativa desecretizarii arhivei diplomatice din primii ani de tranziție.  Efortul se concentrează pe documente care surprind felul în care au fost percepute evenimentele de la începutul anilor 90, spune ministrul.   „Vorbim de telegramele din acea perioadă, felul în care a fost prezentată situația din România în presa internațională și răspunsul pe care România l-a dat prin diplomații săi. care a fost percepția acestor gesturi ale României în fața partenerilor noștri internațional, ce se discuta la nivel diplomatic, felul în care a fost acest lucru ilustrat în presa vremii în afară a României și, evident, din aceste lucruri, cercetătorii pot să construiască analize privind felul în care asta a afectat decizii care au privit România”, spune ministrul de Externe într-o intervenție la Digi24.  Privind o posibilă reacție din partea politicienilor sau foștilor politicieni, șefa diplomației de la București a subliniat: „Nu văd de ce ar fi un subiect politic. Am văzut și eu multe dintre comentariile din spațiu online. Dar este dreptul poporului român la propria istorie și la propria memorie. Nu văd cui i-ar fi teamă de poporul român, decât dacă la momentul respectiv l-a trădat în vreun fel”.  „Este necesar să fie adoptată hotărârea de guvern. Acum este în etapa obligatorie ca procedură legală de transparență. Preluăm în această perioadă comentarii, sugestii, avizele celorlalte instituții, dar noi nu suntem o echipă care să aștepte. Și atunci, oricum, Comisia de declasificare și începem munca”, a mai spus Țoiu.